Studii asupra consumului de CARNE

   Un articol al ziarului canadian editat de Dalhousie University School for Resource and Environmental Studies analizeaza consumul de carne la nivel mondial si face estimari in legatura cu septelul si productia de carne pana in 2050, scrie fleischwirtschaft.com.
   Concentrandu-se pe efectivele globale de animale, articolul exploreaza relatia dintre cresterea estimata a numarului de animale, efectele asupra mediului (emisia de gaze) si sporirea consumului de carne o data cu cresterea populatiei pe Terra.
   Se estimeaza ca productia globala de carne se va dubla in urmatorii 50 de ani ceea ce va influenta negativ mediul inconjurator. Astfel, autorii studiului, Drs. Pelletier si Tyedmers cred ca doar fermele vor fi responsabile de 72% din emisiile de gaze specifice in “ the safe operating space”.

Dieta în care predomină grăsimea animală este asociată cu un risc crescut de boli. Ca să nu devină o sursă de substanţe nocive, trebuie să ţinem cont de calitatea şi de cantitatea cărnii consumate.

  Totuşi, carnea nu este singurul vinovat pentru grava afecţiune. Susţinătorii teoriei aduc în discuţie un studiu britanic realizat în anii '90 pe 65.000 de persoane, care spune că incidenţa cancerului de colon este mai mare în rândul vegetarienilor decât în rândul persoanelor cu o alimentaţie variată şi echilibrată.

  Asupra riscurilor la care ne expunem consumând carne roşie atrăgea atenţia, încă din 2007, un studiu al World Cancer Research Fund din Marea Britanie. Potrivit acestuia, dieta bogată în carne roşie şi procesată creşte semnificativ riscul de cancer de colon.

 

   Sursă de fier şi de aminoacizi

  Carnea reprezintă o sursă importantă de aminoacizi esenţiali (pe care organismul nu îi poate produce singur), de fier şi de vitamine hidrosolubile şi liposolubile (A, D, E, K şi complexul de B-uri).Totuşi, medicii recomandă reducerea pe cât posibil a consumului de carne grasă. Odată cu cantitatea de grăsime din compoziţie creşte şi conţinutul în colesterol, inamicul vaselor de sânge, care ne expune riscului de ateroscleroză.

Persoanelor care suferă de gută sau de afecţiuni hepatorenale le sunt contraindicate sortimentele de carne tânără, cum ar fi cea de mânzat, de miel şi de purcel de lapte. Acestea au mai puţine grăsimi decât echivalentul lor matur (vita, oaia, respectiv porcul), dar sunt mai bogate în nucleoproteine, proteine care solicită metabolismul.

   Procentul de grăsime variază

  În funcţie de rasa animalului, dar şi de alimentaţia acestuia şi de spaţiul în care este crescut, carnea de vită poate ajunge să conţină mai multe grăsimi decât cea de porc, după cum carnea de pui poate fi mai grasă decât cea de vită, arată studiile.

„Nu putem să generalizăm. În plus, carnea de rumegătoare (vită, oaie, capră), dar şi carnea de curcan conţin acizi linoleici conjugaţi, cu rol benefic asupra sănătăţii. Aceştia previn anumite tipuri de cancer şi ajută la redistribuirea grăsimii în corp", menţionează prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti.

   Porţii mici, combinate cu legume

   Pentru a beneficia de calităţile cărnii şi pentru a evita riscurile pe care le presupune consumul acesteia, carnea roşie trebuie consumată ocazional, de trei ori pe lună, în porţii de 100 de grame, în timp ce carnea de pui, ca şi cea de peşte, poate fi consumată de două ori pe săptămână.

Este, de asemenea, foarte important cu ce alimente asociem carnea la aceeaşi masă. Cele mai sănătoase combinaţii se fac cu salată verde sau cu legume gătite la abur, iar cele mai nocive cu cartofi prăjiţi şi cu paste făinoase.

Alimetele nocive si efectele lor

M-am gandit pentru cei interesati sa incep sa va prezint o serie de mici articole despre efectele negative ale alimentelor si efectele acestora.

Pentru inceput m-am gandit sa incep cu leguma noastra preferata: CARNEA.

   Carnea constituie una dintre sursele importante de proteine, dar ea se dovedeste totodata saraca in minerale, vitamine si hidrati de carbon.
   Prin diverse cercetari stiintifice consumul de carne s-a dovedit ca produce tulburari multiple in organismul uman, al carui colon este mult mai lung decat cel al carnivorelor.
   Iata principalele tulburari care pot sa apara la persoanele ce consuma carne:

1. Bacteriile intestinale, in loc sa actioneze ca fermenti, provoaca putrefactia bolului alimentar, situatie care antreneaza infiltrarea substantelor toxice in vasele sanguine. Pentru a elimina aceste toxine, organismul va trebui deci, sa consume o parte din energia ce ar fi trebuit sa alimenteze alte functii vitale, aici fiind inclusa si activitatea creierului.
2. Sinteza vitaminei B12 este mult franata, ceea ce va antrena declansarea anemiei.
3. Toxinele de origine animala au tendinta sa perturbe metabolismul hidratilor de carbon. Din aceasta cauza apare pericolul diabetului.
4. In timpul digestiei carnii, se produc substante care nu pot fi asimilate. Aceste substante se pot fixa creand astfel, premizele aparitiei tumorilor, adeseori canceroase.
5. Totalul de proteine necesare unei persoane pe zi este, dupa cum afirma cercetatorii, cuprins intre 70 si 90 de grame.
  Aceasta cantitate de proteine, necesare zilnic poate fi  asigurata cu usurinta din produsele lactate si alimentele vegetale.     
   Este cunoscut faptul ca un procentaj important de proteine se afla si in lapte, branza, iaurt, grau complet, porumb, nuci etc.

   Un regim bazat preponderant pe fructe, legume, cereale si produse lactate poate fi considerat ca perfect echilibrat. In plus, este bine sa amintim faptul ca, supraabundenta in proteine, datorat consumului de carne, este la fel de grav ca si lipsa lor. Acest surplus de proteine poate provoca boli ale ficatului, o crestere a presiunii sanguine si arterioscleroza prin intarirea arterelor.

   Carnea contine o serie de elemente direct toxice pentru organismul uman, cum ar fi:
-  deseurile provenite din vasele sanguine ale animalului taiat, diferiti microbi si urme ale medicamentelor date animalului sub forma  vaccinurilor si antibioticelor;
-  substantele toxice sintetizate de animal in momentul taierii si raspandite in intregul sistem sanguin;
-  bacterii ce provin din descompunerea tesuturilor si care incep imediat dupa moartea animalului; fierberea sau prajirea nu reusesc niciodata sa distruga in totalitate aceste bacterii, deoarece carnea este un bun izolator termic.
Efectele complexe si nocive ale consumului de carne sunt evidente in anumite situatii. De exemplu, eschimosii, a caror hrana este formata preponderant din carne, imbatranesc foarte rapid. Ei au o medie de viata de numai 27 de ani si jumatate. De asemenea kirghizii, trib nomad din Russia orientala al caror regim alimentar cuprindea in mod esential consumul de carne, imbatraneau prematur, iar media de varsta era cel mai adesea de 40 de ani.
   Efectele profund daunatoare ale consumului de carne au fost evidentiate in cadrul diverselor cercetari. Astfel, si Occidentul recunoaste, datorita noilor cercetari stiintifice, ceea ce Orientul a descoperit de mult, si anume ca alimentatia lacto vegetariana este cu adevarat cea mai buna.