marți, 3 mai 2011
luni, 2 mai 2011
Intalnirea Academica si Culturala a Studentilor din Ingineria Civila
A venit si momentul mult asteptat.
In aceasta saptamana ASAFCI - Asociația Studenților și Absolvenților Facultății de Construcții și Instalații din Iași, o organizație alcătuită exclusiv din studenți pentru studenți, are plăcerea să vă invite la cea de a treia ediție a tradiționalei întâlniri anuale a studenților din domeniul tehnic.
Pentru ediția din acest an, ne-am propus ca obiectiv realizarea unui eveniment unic la nivel național, pe plan academic și cultural, care să adune studenți din domeniul tehnic, dornici de a socializa și de a prezenta sau dezbate probleme ori lucrări, cu aplicație în ingineria civilă sau ingineria instalațiilor.
duminică, 1 mai 2011
Prima Expozitie Universala. Google marcheaza cei 160 ani de la acest eveniment mondial.
Anglia organizeaza in 1851 prima expozitie universala. Atunci se ridica South Kensington Museum, devenit mai apoi Muzeul de Stiinte. Romanii sunt si ei prezenti.In 1855, organizeaza Franta o expozitie universala, cand se construieste Palatul Industriilor de pe Champs Elysees. Romanii din Principate, sub ocupatie austriaca, nu participa. Vor s-o faca in 1862, cand Anglia organizeaza o alta expozitie universala, dar cer, prin reprezentantul roman la Londra, Vasile Alecsandri, obtinerea unui pavilion separat de cel al Imperiului Otoman.La Expozitia Universala de la Paris, din aprilie 1867, cererea romanilor de a expune separt de otomani are succes.Li se concede un spatiu de circa 1.000 de metri patrati, pe care o comisie princiara, condusa de Al. Odobescu, organizeaza expozitia Romaniei (la ideea lui Ambroise Bandry, arhitectul francez insarcinat sa se ocupe de pavilionul romanesc, in toate documentele Expozitiei este trecut numele de Romania, in loc de Principatele Unite).Pentru edificarea pavilionului nostru, se foloseste ca model biserica de la Curtea de Arges (ideea lui Al. Odobescu, preluata de Bandry). Se expun picturi, un album cu 60 de planse cu imagini de manastiri si domnitori, intre care si portretul lui Carol I, realizat de Verussi si Szathmary, colectii de mamifere, pasari, minerale, tesaturi, broderii, scoarte din toate zonele romanesti, toate produsele pamantului romanesc, o colectie completa de costume nationale.Succesul acestei prezente nu e mare (doar 3 medalii de aur, 9 de argint, 35 de bronz si 38 de mentiuni, din 19.776 cate se acorda, din care francezii iau 51%). Doar Tezaurul de la Pietroasa obtine un veritabil succes (de altfel este si cerut pentru a fi expus la South Kensington din Londra pana in primavara lui 1868).
Lumea germana raspunde succeselor expozitionale ale francezilor si englezilor organizand la Viena, intre mai si octombrie 1873, o mare expozitie universala, la care este invitata si Romania (in urma tratativelor purtate de P.P. Carp, reprezentantul nostru in capitala Austriei, Romania este acceptata cu un spatiu separat de cel al Imperiului Otoman). Se expun tot felul de produse ale industriilor, materii prime, produse ale industriei casnice si ale artei populare, antichitati, tezaurul de la Pietroasa, tablouri ale lui Th. Aman, obiecte de cult ortodox din bisericile romanesti... Domnitorul Carol si sotia sa Elisabeta viziteaza de cateva ori expozitia, insotiti de Franz Josef si de arhiducii Austriei (Romania intra in lumea germana - si nu numai - prin familia domnitoare). Cu cei 1.498 de expozanti ai sai, Romania obtine 237 de recompense si este invitata sa participe si la expozitia pe care Parisul o organizeaza in 1878. Nu o face, pentru ca tocmai isi incheiase participarea la Razboiul de Independenta.(zf.ro)Romania participa si ea la expozitie O buna prezenta o au romanii la Expozitia de la Paris din 1889 (aceea care ne lasa Turnul Eiffel), cu un comitet condus de George Bibescu. La pavilioanele Romaniei, realizate de arh. Ion Mincu, ajutat de Paul Gottereau si de Le Coeur, sunt expuse produse industriale, produse agricole, arte frumoase si este deschis un restaurant romanesc (pentru prima data cu mititei si lautari, care se bucura de un enorm succes). Rezultatul: 278 de premii si medalii. Iar buna scriere a lui G. Bibescu, Notice sur la Roumanie, lasa tuturor participantilor la Expozitie o amintire durabila despre Belgia Orientului, inviorata si de vioara lui Cristache Ciolac (un scurtcircuit lasa expozitia in bezna tocmai cand vine presedintele francez Loubet, iar orchestrele nu mai pot canta dupa note imnul manifestarii. Se aude insa in intuneric vioara cristalina a lui Ciolac. Artistul roman nu canta dupa note, pentru ca nu le stia. El invatase imnul dupa ureche. Si minunea s-a facut)
11 ani mai tarziu, la Marea Expozitie Universala, tot de la Paris, Romania are patru pavilioane, cel regal, restaurantul, chioscul tutunului si pavilionul petrolului. Exponatele demonstrau convingator apartenenta romanilor la civilizatia europeana si prezentul lor datator de mari sperante sub o dinastie foarte intreprinzatoare ca aceea a lui Carol I. In 1900, exponatele romanesti iau 1.090 de premii si locul 10 intre cele 41 de tari participante. Romania e prezenta si la expozitiile universale belgiene de la Bruxelles (1897) si Liege, din 1905, si, totodata, la Expozitia Universala de la Roma, din 1911. Demonstra cu aceste participari ca era un stat dinamic si ca Europa se extinsese durabil si la Gurile Dunarii. Obiceiul organizarii expozitiilor universale a fost initiat in Europa in spatiul germanic. La 1844, in Berlin, se inaugureaza o expozitie unde vin toate statele germane. O si mai larga participare o aduce expozitia de la Londra, din mai 1851, la care sunt prezenti 1.700 de expozanti din Anglia, Franta, Austria, Belgia si SUA. Se organizau competiţii cu diverse teme şi se confereau premii care însemnau automat prestigiu, iar activitatea are un atât de mare succes şi impact, încât în 1928 se creează un organism internaţional: Biroul de Expoziţii Internaţionale, care funcţionează şi în prezent şi care în afaraexpoziţiilor mondiale organizează anual şi alte numeroase expoziţii internaţionale tematice.
Expoziţiile mondiale s- au organizat începând de la mijlocul sec al XIX- lea:
1851, Londra, Marea Britanie 1855, Paris, Franţa 1861, Metz, Franţa 1862, Londra, Marea Britanie 1867, Paris, Franţa 1872, Lyon, Franţa 1873, Viena, Austria 1876, Philadelphia, Statele Unite 1878, Paris, Franţa 1880, Melbourne, Australia 1885, Anvers, Belgia 1888, Barcelona, Spania 1889, Paris, Franţa 1893, Chicago, Statele Unite 1894, Anvers, Belgia 1897, Bruxelles, Belgia 1900, Paris, Franţa 1904, Saint Louis, Statele Unite 1905, Liège, Belgia 1906, Milano, Italia 1909, Nancy, Franţa 1910, Bruxelles, Belgia 1911, Charleroi, Belgia 1913, Gand, Belgia 1914, Lyon, Franţa 1915, San Francisco, Statele Unite 1929, Barcelona, Spania 1930, Anvers, Belgia 1930, Liège, Belgia 1933, Chicago, Statele Unite 1935, Bruxelles, Belgia 1936, Stockholm, Suedia 1937, Paris, Franţa 1938, Helsinki, Finlanda 1939, Liège, Belgia 1939, New York, Statele Unite 1947, Paris, Franţa 1949, Stockholm, Suedia 1949, Port-au-Prince, Haïti 1949, Lyon, Franţa 1951, Lille, Franţa 1953, Ierusalim, Israel 1953, Roma, Italia 1954, Napoli, Italia 1955, Torino, Italia 1955, Helsingborg, Suedia 1956, Beit Dagan, Israel 1957, Berlin, Germania 1958, Bruxelles, Belgia 1961, Torino, Italia 1962, Seattle, Statele Unite 1964-1965, New York, Statele Unite 1965, Munchen, Germania 1967, Montréal, Canada 1968, San Antonio, Statele Unite 1970, Osaka, Japonia 1971, Budapesta, Ungaria 1974, Spokane, Statele Unite 1975, Okinawa, Japonia 1981, Plovdiv, Bulgaria 1982, Knoxville, Statele Unite 1984, Nouvelle-Orléans, Statele Unite 1985, Tsukuba, Japonia 1985, Plovdiv, Bulgaria 1986, Vancouver, Canada 1988, Brisbane, Australia 1991, Plovdiv, Bulgaria 1992, Sevilla, Spania 1992, Genova, Italia 1993, Taejon, Coreea de Sud 1998, Lisabona, Portugalia 2000, Hanovra, Germania 2005, Aichi, Japonia 2008, Saragossa, Spania 2010, Shanghai, ChinaSe vor organiza in2012, Yeosu, Coreea de Sud2015, Milano Italia2016, Antalya,Turcia2017, Liège (Belgia) sau Edmonton (Canada)
Anglia organizeaza in 1851 prima expozitie universala. Atunci se ridica South Kensington Museum, devenit mai apoi Muzeul de Stiinte. Romanii sunt si ei prezenti.
In 1855, organizeaza Franta o expozitie universala, cand se construieste Palatul Industriilor de pe Champs Elysees. Romanii din Principate, sub ocupatie austriaca, nu participa. Vor s-o faca in 1862, cand Anglia organizeaza o alta expozitie universala, dar cer, prin reprezentantul roman la Londra, Vasile Alecsandri, obtinerea unui pavilion separat de cel al Imperiului Otoman.
La Expozitia Universala de la Paris, din aprilie 1867, cererea romanilor de a expune separt de otomani are succes.
Li se concede un spatiu de circa 1.000 de metri patrati, pe care o comisie princiara, condusa de Al. Odobescu, organizeaza expozitia Romaniei (la ideea lui Ambroise Bandry, arhitectul francez insarcinat sa se ocupe de pavilionul romanesc, in toate documentele Expozitiei este trecut numele de Romania, in loc de Principatele Unite).
Pentru edificarea pavilionului nostru, se foloseste ca model biserica de la Curtea de Arges (ideea lui Al. Odobescu, preluata de Bandry). Se expun picturi, un album cu 60 de planse cu imagini de manastiri si domnitori, intre care si portretul lui Carol I, realizat de Verussi si Szathmary, colectii de mamifere, pasari, minerale, tesaturi, broderii, scoarte din toate zonele romanesti, toate produsele pamantului romanesc, o colectie completa de costume nationale.
Succesul acestei prezente nu e mare (doar 3 medalii de aur, 9 de argint, 35 de bronz si 38 de mentiuni, din 19.776 cate se acorda, din care francezii iau 51%). Doar Tezaurul de la Pietroasa obtine un veritabil succes (de altfel este si cerut pentru a fi expus la South Kensington din Londra pana in primavara lui 1868).
Lumea germana raspunde succeselor expozitionale ale francezilor si englezilor organizand la Viena, intre mai si octombrie 1873, o mare expozitie universala, la care este invitata si Romania (in urma tratativelor purtate de P.P. Carp, reprezentantul nostru in capitala Austriei, Romania este acceptata cu un spatiu separat de cel al Imperiului Otoman). Se expun tot felul de produse ale industriilor, materii prime, produse ale industriei casnice si ale artei populare, antichitati, tezaurul de la Pietroasa, tablouri ale lui Th. Aman, obiecte de cult ortodox din bisericile romanesti... Domnitorul Carol si sotia sa Elisabeta viziteaza de cateva ori expozitia, insotiti de Franz Josef si de arhiducii Austriei (Romania intra in lumea germana - si nu numai - prin familia domnitoare). Cu cei 1.498 de expozanti ai sai, Romania obtine 237 de recompense si este invitata sa participe si la expozitia pe care Parisul o organizeaza in 1878. Nu o face, pentru ca tocmai isi incheiase participarea la Razboiul de Independenta.(zf.ro)
Romania participa si ea la expozitie
O buna prezenta o au romanii la Expozitia de la Paris din 1889 (aceea care ne lasa Turnul Eiffel), cu un comitet condus de George Bibescu. La pavilioanele Romaniei, realizate de arh. Ion Mincu, ajutat de Paul Gottereau si de Le Coeur, sunt expuse produse industriale, produse agricole, arte frumoase si este deschis un restaurant romanesc (pentru prima data cu mititei si lautari, care se bucura de un enorm succes). Rezultatul: 278 de premii si medalii. Iar buna scriere a lui G. Bibescu, Notice sur la Roumanie, lasa tuturor participantilor la Expozitie o amintire durabila despre Belgia Orientului, inviorata si de vioara lui Cristache Ciolac (un scurtcircuit lasa expozitia in bezna tocmai cand vine presedintele francez Loubet, iar orchestrele nu mai pot canta dupa note imnul manifestarii. Se aude insa in intuneric vioara cristalina a lui Ciolac. Artistul roman nu canta dupa note, pentru ca nu le stia. El invatase imnul dupa ureche. Si minunea s-a facut)
11 ani mai tarziu, la Marea Expozitie Universala, tot de la Paris, Romania are patru pavilioane, cel regal, restaurantul, chioscul tutunului si pavilionul petrolului. Exponatele demonstrau convingator apartenenta romanilor la civilizatia europeana si prezentul lor datator de mari sperante sub o dinastie foarte intreprinzatoare ca aceea a lui Carol I. In 1900, exponatele romanesti iau 1.090 de premii si locul 10 intre cele 41 de tari participante. Romania e prezenta si la expozitiile universale belgiene de la Bruxelles (1897) si Liege, din 1905, si, totodata, la Expozitia Universala de la Roma, din 1911. Demonstra cu aceste participari ca era un stat dinamic si ca Europa se extinsese durabil si la Gurile Dunarii.
Obiceiul organizarii expozitiilor universale a fost initiat in Europa in spatiul germanic. La 1844, in Berlin, se inaugureaza o expozitie unde vin toate statele germane. O si mai larga participare o aduce expozitia de la Londra, din mai 1851, la care sunt prezenti 1.700 de expozanti din Anglia, Franta, Austria, Belgia si SUA.
Se organizau competiţii cu diverse teme şi se confereau premii care însemnau automat prestigiu, iar activitatea are un atât de mare succes şi impact, încât în 1928 se creează un organism internaţional: Biroul de Expoziţii Internaţionale, care funcţionează şi în prezent şi care în afaraexpoziţiilor mondiale organizează anual şi alte numeroase expoziţii internaţionale tematice.
Expoziţiile mondiale s- au organizat începând de la mijlocul sec al XIX- lea:
1851, Londra, Marea Britanie
1855, Paris, Franţa
1861, Metz, Franţa
1862, Londra, Marea Britanie
1867, Paris, Franţa
1872, Lyon, Franţa
1873, Viena, Austria
1876, Philadelphia, Statele Unite
1878, Paris, Franţa
1880, Melbourne, Australia
1885, Anvers, Belgia
1888, Barcelona, Spania
1889, Paris, Franţa
1893, Chicago, Statele Unite
1894, Anvers, Belgia
1897, Bruxelles, Belgia
1900, Paris, Franţa
1904, Saint Louis, Statele Unite
1905, Liège, Belgia
1906, Milano, Italia
1909, Nancy, Franţa
1910, Bruxelles, Belgia
1911, Charleroi, Belgia
1913, Gand, Belgia
1914, Lyon, Franţa
1915, San Francisco, Statele Unite
1929, Barcelona, Spania
1930, Anvers, Belgia
1930, Liège, Belgia
1933, Chicago, Statele Unite
1935, Bruxelles, Belgia
1936, Stockholm, Suedia
1937, Paris, Franţa
1938, Helsinki, Finlanda
1939, Liège, Belgia
1939, New York, Statele Unite
1947, Paris, Franţa
1949, Stockholm, Suedia
1949, Port-au-Prince, Haïti
1949, Lyon, Franţa
1951, Lille, Franţa
1953, Ierusalim, Israel
1953, Roma, Italia
1954, Napoli, Italia
1955, Torino, Italia
1955, Helsingborg, Suedia
1956, Beit Dagan, Israel
1957, Berlin, Germania
1958, Bruxelles, Belgia
1961, Torino, Italia
1962, Seattle, Statele Unite
1964-1965, New York, Statele Unite
1965, Munchen, Germania
1967, Montréal, Canada
1968, San Antonio, Statele Unite
1970, Osaka, Japonia
1971, Budapesta, Ungaria
1974, Spokane, Statele Unite
1975, Okinawa, Japonia
1981, Plovdiv, Bulgaria
1982, Knoxville, Statele Unite
1984, Nouvelle-Orléans, Statele Unite
1985, Tsukuba, Japonia
1985, Plovdiv, Bulgaria
1986, Vancouver, Canada
1988, Brisbane, Australia
1991, Plovdiv, Bulgaria
1992, Sevilla, Spania
1992, Genova, Italia
1993, Taejon, Coreea de Sud
1998, Lisabona, Portugalia
2000, Hanovra, Germania
2005, Aichi, Japonia
2008, Saragossa, Spania
2010, Shanghai, China
Se vor organiza in
2012, Yeosu, Coreea de Sud
2015, Milano Italia
2016, Antalya,Turcia
2017, Liège (Belgia) sau Edmonton (Canada)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)