miercuri, 26 octombrie 2011

Saturday Student Party

Sambata 29/10/2011 ASAFCI Iasi si GLAM organizeaza incepand cu orele 22.00 SATURDAY STUDENT PARTY.
Organizatorii iti ofera posibilitatea de a participa la unele dintre cele mai inedite concursuri cu heliu si sansa de a deveni urmatorul mega star la karaoke. Premiile sunt si ele foarte atragatoare, cel mai interesant fiind o plimbare cu avionul deasupra Iasiului.
Ca si punct de reper pentru necunoscatori va pot spune ca localul se afla la parterul hotelului Il Primo in spatele facultatii de mecanica.
Atmosfera este foarte chic si poate satisface gusturile celor mai pretentiosi clienti.
Pentru rezervari: 0720.050.311

Prima Expozitie Universala. Google marcheaza cei 160 ani de la acest eveniment mondial.

Google schimba esenul de inceput pentru a sarbatori 160 de ani de la deschidere primei expozitii. Cel mai mare motor de cautare saluta initiativa de atunci printr-un logo extrem de interesant. Daca veti incerca sa va plimbati cu mausul pe pictograma veti descoperi o lupa care mareste fiecare parte din desen.
Anglia organizeaza in 1851 prima expozitie universala. Atunci se ridica South Kensington Museum, devenit mai apoi Muzeul de Stiinte. Romanii sunt si ei prezenti.
In 1855, Franta organizeaza o expozitie universala, cand se construieste Palatul Industriilor de pe Champs Elysees. Romanii din Principate, sub ocupatie austriaca, nu participa. Vor s-o faca in 1862, cand Anglia organizeaza o alta expozitie universala, dar cer, prin reprezentantul roman la Londra, Vasile Alecsandri, obtinerea unui pavilion separat de cel al Imperiului Otoman.
Imperiul se opune, invocand statutul juridic al Principatelor Unite, aflate sub suveranitatea sa, si are castig de cauza.

La Expozitia Universala de la Paris, din aprilie 1867, cererea romanilor de a expune separt de otomani are succes.
Li se concede un spatiu de circa 1.000 de metri patrati, pe care o comisie princiara, condusa de Al. Odobescu, organizeaza expozitia Romaniei (la ideea lui Ambroise Bandry, arhitectul francez insarcinat sa se ocupe de pavilionul romanesc, in toate documentele Expozitiei este trecut numele de Romania, in loc de Principatele Unite).
Pentru edificarea pavilionului nostru, se foloseste ca model biserica de la Curtea de Arges (ideea lui Al. Odobescu, preluata de Bandry). Se expun picturi, un album cu 60 de planse cu imagini de manastiri si domnitori, intre care si portretul lui Carol I, realizat de Verussi si Szathmary, colectii de mamifere, pasari, minerale, tesaturi, broderii, scoarte din toate zonele romanesti, toate produsele pamantului romanesc, o colectie completa de costume nationale.
Succesul acestei prezente nu e mare (doar 3 medalii de aur, 9 de argint, 35 de bronz si 38 de mentiuni, din 19.776 cate se acorda, din care francezii iau 51%). Doar Tezaurul de la Pietroasa obtine un veritabil succes (de altfel este si cerut pentru a fi expus la South Kensington din Londra pana in primavara lui 1868).
Lumea germana raspunde succeselor expozitionale ale francezilor si englezilor organizand la Viena, intre mai si octombrie 1873, o mare expozitie universala, la care este invitata si Romania (in urma tratativelor purtate de P.P. Carp, reprezentantul nostru in capitala Austriei, Romania este acceptata cu un spatiu separat de cel al Imperiului Otoman). Se expun tot felul de produse ale industriilor, materii prime, produse ale industriei casnice si ale artei populare, antichitati, tezaurul de la Pietroasa, tablouri ale lui Th. Aman, obiecte de cult ortodox din bisericile romanesti... Domnitorul Carol si sotia sa Elisabeta viziteaza de cateva ori expozitia, insotiti de Franz Josef si de arhiducii Austriei (Romania intra in lumea germana - si nu numai - prin familia domnitoare). Cu cei 1.498 de expozanti ai sai, Romania obtine 237 de recompense si este invitata sa participe si la expozitia pe care Parisul o organizeaza in 1878. Nu o face, pentru ca tocmai isi incheiase participarea la Razboiul de Independenta.(zf.ro)
Romania participa si ea la expozitie
O buna prezenta o au romanii la Expozitia de la Paris din 1889 (aceea care ne lasa Turnul Eiffel), cu un comitet condus de George Bibescu. La pavilioanele Romaniei, realizate de arh. Ion Mincu, ajutat de Paul Gottereau si de Le Coeur, sunt expuse produse industriale, produse agricole, arte frumoase si este deschis un restaurant romanesc (pentru prima data cu mititei si lautari, care se bucura de un enorm succes). Rezultatul: 278 de premii si medalii. Iar buna scriere a lui G. Bibescu, Notice sur la Roumanie, lasa tuturor participantilor la Expozitie o amintire durabila despre Belgia Orientului, inviorata si de vioara lui Cristache Ciolac (un scurtcircuit lasa expozitia in bezna tocmai cand vine presedintele francez Loubet, iar orchestrele nu mai pot canta dupa note imnul manifestarii. Se aude insa in intuneric vioara cristalina a lui Ciolac. Artistul roman nu canta dupa note, pentru ca nu le stia. El invatase imnul dupa ureche. Si minunea s-a facut)
11 ani mai tarziu, la Marea Expozitie Universala, tot de la Paris, Romania are patru pavilioane, cel regal, restaurantul, chioscul tutunului si pavilionul petrolului. Exponatele demonstrau convingator apartenenta romanilor la civilizatia europeana si prezentul lor datator de mari sperante sub o dinastie foarte intreprinzatoare ca aceea a lui Carol I. In 1900, exponatele romanesti iau 1.090 de premii si locul 10 intre cele 41 de tari participante. Romania e prezenta si la expozitiile universale belgiene de la Bruxelles (1897) si Liege, din 1905, si, totodata, la Expozitia Universala de la Roma, din 1911. Demonstra cu aceste participari ca era un stat dinamic si ca Europa se extinsese durabil si la Gurile Dunarii.
Obiceiul organizarii expozitiilor universale a fost initiat in Europa in spatiul germanic. La 1844, in Berlin, se inaugureaza o expozitie unde vin toate statele germane. O si mai larga participare o aduce expozitia de la Londra, din mai 1851, la care sunt prezenti 1.700 de expozanti din Anglia, Franta, Austria, Belgia si SUA.
Se organizau competiţii cu diverse teme şi se confereau premii care însemnau automat prestigiu, iar activitatea are un atât de mare succes şi impact, încât în 1928 se creează un organism internaţional: Biroul de Expoziţii Internaţionale, care funcţionează şi în prezent şi care în afaraexpoziţiilor mondiale organizează anual şi alte numeroase expoziţii internaţionale tematice.

Expoziţiile mondiale s- au organizat începând de la mijlocul sec al XIX- lea:

1851, Londra, Marea Britanie
1855, Paris, Franţa
1861, Metz, Franţa
1862, Londra, Marea Britanie
1867, Paris, Franţa
1872, Lyon, Franţa
1873, Viena, Austria
1876, Philadelphia, Statele Unite
1878, Paris, Franţa
1880, Melbourne, Australia
1885, Anvers, Belgia
1888, Barcelona, Spania
1889, Paris, Franţa
1893, Chicago, Statele Unite
1894, Anvers, Belgia
1897, Bruxelles, Belgia
1900, Paris, Franţa
1904, Saint Louis, Statele Unite
1905, Liège, Belgia
1906, Milano, Italia
1909, Nancy, Franţa
1910, Bruxelles, Belgia
1911, Charleroi, Belgia
1913, Gand, Belgia
1914, Lyon, Franţa
1915, San Francisco, Statele Unite
1929, Barcelona, Spania
1930, Anvers, Belgia
1930, Liège, Belgia
1933, Chicago, Statele Unite
1935, Bruxelles, Belgia
1936, Stockholm, Suedia
1937, Paris, Franţa
  1938, Helsinki, Finlanda
1939, Liège, Belgia
1939, New York, Statele Unite
1947, Paris, Franţa
1949, Stockholm, Suedia
1949, Port-au-Prince, Haïti
1949, Lyon, Franţa
1951, Lille, Franţa
  1953, Ierusalim, Israel
1953, Roma, Italia
1954, Napoli, Italia
  1955, Torino, Italia
1955, Helsingborg, Suedia
1956, Beit Dagan, Israel
1957, Berlin, Germania
1958, Bruxelles, Belgia
1961, Torino, Italia
1962, Seattle, Statele Unite
1964-1965, New York, Statele Unite
1965, Munchen, Germania
1967, Montréal, Canada
  1968, San Antonio, Statele Unite
1970, Osaka, Japonia
1971, Budapesta, Ungaria
1974, Spokane, Statele Unite
1975, Okinawa, Japonia
1981, Plovdiv, Bulgaria
1982, Knoxville, Statele Unite
1984, Nouvelle-Orléans, Statele Unite
1985, Tsukuba, Japonia
1985, Plovdiv, Bulgaria
1986, Vancouver, Canada
1988, Brisbane, Australia
1991, Plovdiv, Bulgaria
1992, Sevilla, Spania
1992, Genova, Italia
  1993, Taejon, Coreea de Sud
1998, Lisabona, Portugalia
2000, Hanovra, Germania
2005, Aichi, Japonia
2008, Saragossa, Spania
2010, Shanghai, China
Se vor organiza in
2012, Yeosu, Coreea de Sud
2015, Milano Italia
2016, Antalya,Turcia
2017, Liège (Belgia) sau Edmonton (Canada)

luni, 11 iulie 2011

COCA COLA (COKE)

Coca-Cola este o băutură răcoritoare, vândută în magazine, restaurante și aparate în peste 200 de țări. E produsă de The Coca-Cola Company în Atlanta, Georgia, și este denumită simplu, Coke (o marcă a The Coca-Cola Company în Statele Unite ale Americii din 27 martie, 1944) sau (în Europa și America) sub denumirea de cola sau pop. Gândită ca un tratament în domeniul medicinei, a fost inventat la sfârșitul secolului XIX de John Pemberton, iar mai târziu a fost cumpărat de omul de afaceri, Asa Griggs Candler, care l-a dat spre vânzare.

Aroma distinctivă de "cola" provine în principal din amestecul de zahăr, ulei de portocală, ulei de lămâie și vanilie, restul ingredientelor având doar contribuții minore. Firma producătoare, Coca-Cola Corporation, este cel mai mare consumator de extract natural de vanilie din lume. În prezent, Coca-Cola este cea mai consumată băutură răcoritoare din lume.

Coca-Cola este un tip de răcoritoare carbogazoasă vândută în magazine, restaurante și mașini automate de vânzare în mai mult de 200 de țări. Aceasta este produsă de The Coca-Cola Company și este adesea menționată pur și simplu Coke. Inițial concepută ca un medicament brevetat, atunci când a fost inventată la sfârșitul secolului 19 de către John Pemberton, Coca-Cola a fost cumpărată de către omul de afaceri Asa Griggs Candler, ale cărui tactici de comercializare au condus Coke la dominația pieței băuturilor răcoritoare în secolul al 20-lea.

Compania produce concentrat, care este apoi vândut la diverși îmbuteliatori de Coca-Cola licențiați, din întreaga lume. Îmbuteliatorii, care dețin contracte teritoriale exclusive cu societatea, fabrică produsul finit în cutii și sticle, din concentrat în combinație cu apă filtrată și îndulcitori. Îmbuteliatorii apoi vând, distribuie și comercializează Coca Cola în cutii și sticle în magazinele de vânzare cu amănuntul și prin mașinile automate de vânzare. Coca-Cola Company vinde de asemenea concentrat pentru vânzări la dozator, către marile restaurante și distribuitorii de servicii alimentare.

Coca-Cola Company a introdus și prezentat ocazional și alte băuturi de tip cola sub numele brandului Coke. Cea mai comună dintre acestea este Diet Coke. Cu toate acestea, există și altele, inclusiv Diet Coke Caffeine-Free, Cherry Coke, Coca-Cola Zero, Vanilla Coke și edițiile speciale cu lămâie și chiar cu cafea.

În toate țările în care este prezentă, compania funcționează în cadrul unui “Sistem Coca-Cola”. Acesta este format, pe de o parte, din The Coca-Cola Company, iar, pe de altă parte, din mai mulți îmbuteliatori care au exclusivitate pe o anumită arie geografică în privința îmbutelierii și distribuției produselor finale.

În România, Sistemul este reprezentat de Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company) și Coca-Cola HBC România, care asigură îmbutelierea, distribuția, vânzarea și marketing-ul operațional pentru produsele Coca-Cola. Coca-Cola HBC România este membră a Grupului Coca-Cola Hellenic, unul dintre cei mai mari îmbuteliatori la nivel global din cadrul Sistemului.

Istorie

Prima rețetă Coca-Cola a fost inventată în Columbus, Georgia, de către John Stith Pemberton, inițial ca un cocawine numit Pemberton's French Wine Coca în 1885. El se poate să fi fost inspirat de succesul formidabil al cocawine-ului creat de europeanul Angelo Mariani, Vin Mariani. Primele vânzări au fost la Jacob's Farmacy din Atlanta, Georgia, pe 8 mai, 1886. A fost vândută inițial ca un medicament brevetat pentru cinci cenți. Pemberton a susținut că băutura Coca-Cola a vindecat multe boli, inclusiv dependența de morfină, dispepsia, neurastenia, durerile de cap și impotența. Pemberton a publicat prima reclamă pentru băutură pe 29 mai a aceluiași an, în Atlanta Journal. În primele opt luni doar nouă băuturi au fost vândute zilnic. În 1888 au existat pe piață trei versiuni de Coca-Cola vândute separat de trei firme. Astfel, Griggs Candler a preluat compania lui Pemberton în 1887 și a încorporat-o în 1888 în Coca Cola company. În același an, din cauza dependenței de morfină, Pemberton își vinde drepturile a doua oară altor patru afaceriști: J.C. Mayfield, A.O. Murphey, C.O. Mullahy și E.H. Bloodworth. În același timp, fiul alcoolic al lui Pemberton, Charley Pemberton a început să vândă propria versiune a produsului. Coca-Cola a fost vândută în sticle, pentru prima data pe 12 martie 1894. Cutiile de Coke au apărut pentru prima dată în 1955. Prima îmbuteliere de Coca-Cola a avut loc în Vicksburg, Mississippi, la Biedenharn Candy Company în 1891. Proprietarul acesteia era Joseph A. Biedenharn. Sticlele originale au fost sticlele Biedenharn, foarte diferite de modelul „hobble-skirt” de mai târziu care este acum atât de familiar.

sâmbătă, 18 iunie 2011

Studii asupra consumului de CARNE

Un articol al ziarului canadian editat de Dalhousie University School for Resource and Environmental Studies analizeaza consumul de carne la nivel mondial si face estimari in legatura cu septelul si productia de carne pana in 2050, scrie fleischwirtschaft.com.
Concentrandu-se pe efectivele globale de animale, articolul exploreaza relatia dintre cresterea estimata a numarului de animale, efectele asupra mediului (emisia de gaze) si sporirea consumului de carne o data cu cresterea populatiei pe Terra.
Se estimeaza ca productia globala de carne se va dubla in urmatorii 50 de ani ceea ce va influenta negativ mediul inconjurator. Astfel, autorii studiului, Drs. Pelletier si Tyedmers cred ca doar fermele vor fi responsabile de 72% din emisiile de gaze specifice in “ the safe operating space”.

Dieta în care predomină grăsimea animală este asociată cu un risc crescut de boli. Ca să nu devină o sursă de substanţe nocive, trebuie să ţinem cont de calitatea şi de cantitatea cărnii consumate.

Totuşi, carnea nu este singurul vinovat pentru grava afecţiune. Susţinătorii teoriei aduc în discuţie un studiu britanic realizat în anii '90 pe 65.000 de persoane, care spune că incidenţa cancerului de colon este mai mare în rândul vegetarienilor decât în rândul persoanelor cu o alimentaţie variată şi echilibrată.

Asupra riscurilor la care ne expunem consumând carne roşie atrăgea atenţia, încă din 2007, un studiu al World Cancer Research Fund din Marea Britanie. Potrivit acestuia, dieta bogată în carne roşie şi procesată creşte semnificativ riscul de cancer de colon.

Sursă de fier şi de aminoacizi

Carnea reprezintă o sursă importantă de aminoacizi esenţiali (pe care organismul nu îi poate produce singur), de fier şi de vitamine hidrosolubile şi liposolubile (A, D, E, K şi complexul de B-uri).Totuşi, medicii recomandă reducerea pe cât posibil a consumului de carne grasă. Odată cu cantitatea de grăsime din compoziţie creşte şi conţinutul în colesterol, inamicul vaselor de sânge, care ne expune riscului de ateroscleroză.

Persoanelor care suferă de gută sau de afecţiuni hepatorenale le sunt contraindicate sortimentele de carne tânără, cum ar fi cea de mânzat, de miel şi de purcel de lapte. Acestea au mai puţine grăsimi decât echivalentul lor matur (vita, oaia, respectiv porcul), dar sunt mai bogate în nucleoproteine, proteine care solicită metabolismul.

Procentul de grăsime variază

În funcţie de rasa animalului, dar şi de alimentaţia acestuia şi de spaţiul în care este crescut, carnea de vită poate ajunge să conţină mai multe grăsimi decât cea de porc, după cum carnea de pui poate fi mai grasă decât cea de vită, arată studiile.

„Nu putem să generalizăm. În plus, carnea de rumegătoare (vită, oaie, capră), dar şi carnea de curcan conţin acizi linoleici conjugaţi, cu rol benefic asupra sănătăţii. Aceştia previn anumite tipuri de cancer şi ajută la redistribuirea grăsimii în corp", menţionează prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti.

Porţii mici, combinate cu legume

Pentru a beneficia de calităţile cărnii şi pentru a evita riscurile pe care le presupune consumul acesteia, carnea roşie trebuie consumată ocazional, de trei ori pe lună, în porţii de 100 de grame, în timp ce carnea de pui, ca şi cea de peşte, poate fi consumată de două ori pe săptămână.

Este, de asemenea, foarte important cu ce alimente asociem carnea la aceeaşi masă. Cele mai sănătoase combinaţii se fac cu salată verde sau cu legume gătite la abur, iar cele mai nocive cu cartofi prăjiţi şi cu paste făinoase.

Alimetele nocive si efectele lor

M-am gandit pentru cei interesati sa incep sa va prezint o serie de mici articole despre efectele negative ale alimentelor si efectele acestora.

Pentru inceput m-am gandit sa incep cu leguma noastra preferata: CARNEA.

Carnea constituie una dintre sursele importante de proteine, dar ea se dovedeste totodata saraca in minerale, vitamine si hidrati de carbon.
Prin diverse cercetari stiintifice consumul de carne s-a dovedit ca produce tulburari multiple in organismul uman, al carui colon este mult mai lung decat cel al carnivorelor.
Iata principalele tulburari care pot sa apara la persoanele ce consuma carne:

1. Bacteriile intestinale, in loc sa actioneze ca fermenti, provoaca putrefactia bolului alimentar, situatie care antreneaza infiltrarea substantelor toxice in vasele sanguine. Pentru a elimina aceste toxine, organismul va trebui deci, sa consume o parte din energia ce ar fi trebuit sa alimenteze alte functii vitale, aici fiind inclusa si activitatea creierului.
2. Sinteza vitaminei B12 este mult franata, ceea ce va antrena declansarea anemiei.
3. Toxinele de origine animala au tendinta sa perturbe metabolismul hidratilor de carbon. Din aceasta cauza apare pericolul diabetului.
4. In timpul digestiei carnii, se produc substante care nu pot fi asimilate. Aceste substante se pot fixa creand astfel, premizele aparitiei tumorilor, adeseori canceroase.
5. Totalul de proteine necesare unei persoane pe zi este, dupa cum afirma cercetatorii, cuprins intre 70 si 90 de grame.
Aceasta cantitate de proteine, necesare zilnic poate fi asigurata cu usurinta din produsele lactate si alimentele vegetale.
Este cunoscut faptul ca un procentaj important de proteine se afla si in lapte, branza, iaurt, grau complet, porumb, nuci etc.

Un regim bazat preponderant pe fructe, legume, cereale si produse lactate poate fi considerat ca perfect echilibrat. In plus, este bine sa amintim faptul ca, supraabundenta in proteine, datorat consumului de carne, este la fel de grav ca si lipsa lor. Acest surplus de proteine poate provoca boli ale ficatului, o crestere a presiunii sanguine si arterioscleroza prin intarirea arterelor.

Carnea contine o serie de elemente direct toxice pentru organismul uman, cum ar fi:
- deseurile provenite din vasele sanguine ale animalului taiat, diferiti microbi si urme ale medicamentelor date animalului sub forma vaccinurilor si antibioticelor;
- substantele toxice sintetizate de animal in momentul taierii si raspandite in intregul sistem sanguin;
- bacterii ce provin din descompunerea tesuturilor si care incep imediat dupa moartea animalului; fierberea sau prajirea nu reusesc niciodata sa distruga in totalitate aceste bacterii, deoarece carnea este un bun izolator termic.
Efectele complexe si nocive ale consumului de carne sunt evidente in anumite situatii. De exemplu, eschimosii, a caror hrana este formata preponderant din carne, imbatranesc foarte rapid. Ei au o medie de viata de numai 27 de ani si jumatate. De asemenea kirghizii, trib nomad din Russia orientala al caror regim alimentar cuprindea in mod esential consumul de carne, imbatraneau prematur, iar media de varsta era cel mai adesea de 40 de ani.
Efectele profund daunatoare ale consumului de carne au fost evidentiate in cadrul diverselor cercetari. Astfel, si Occidentul recunoaste, datorita noilor cercetari stiintifice, ceea ce Orientul a descoperit de mult, si anume ca alimentatia lacto vegetariana este cu adevarat cea mai buna.

luni, 2 mai 2011

Intalnirea Academica si Culturala a Studentilor din Ingineria Civila

A venit si momentul mult asteptat.

In aceasta saptamana ASAFCI - Asociația Studenților și Absolvenților Facultății de Construcții și Instalații din Iași, o organizație alcătuită exclusiv din studenți pentru studenți, are plăcerea să vă invite la cea de a treia ediție a tradiționalei întâlniri anuale a studenților din domeniul tehnic.

Pentru ediția din acest an, ne-am propus ca obiectiv realizarea unui eveniment unic la nivel național, pe plan academic și cultural, care să adune studenți din domeniul tehnic, dornici de a socializa și de a prezenta sau dezbate probleme ori lucrări, cu aplicație în ingineria civilă sau ingineria instalațiilor.

duminică, 1 mai 2011